Stirile care pun accentul pe senzational sau denatureaza adevarul pentru a manipula cititorul nu sunt o inventie recenta. Acum aproape douazeci de ani, cand a debutat epoca stirilor de moment (breaking news), lumea dorea informatii bogat detaliate si cat mai repede. Acest fapt a permis deschiderea spatiului mediatic pentru un nou teritoriu, cel al stirilor false (fake news).
In goana dupa vanzari mai mari, usoare si rapide marile trusturi de presa au permis aparitia unui nou tip de articole, cele bazate pe stiri tari, adesea exagerari accidentale sau chiar dezinformari crase intentionate.
Conspiratiile, realitatile alternative si statele paralele sau alarmele, atacurile nefondate au fost ridicate la rang de stiri serioase. Acestea au devenit astfel reperele asa numitei epoci post-adevar.
Stiri tari – intre senzational si fals
Reteta prin care o stire falsa devine virala si este comentata de o lume intreaga nu este una complicata. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva trasaturi de baza ale acestui tip de stire.
Orice stire care se doreste a fi credibila face apel la emotia cititorului. Daca o stire serioasa apeleaza intr-o proportie mai mica la implicarea emotionala a celui care o citeste, nu acelasi lucru se poate afirma despre contrapartida senzationala si cea falsa.
Senzationalul incearca sa amplifice emotia inca din titlu, cand acapareaza atentia privitorului cu un joc de cuvinte bine, de cele mai multe ori pentru a ascunde un articol slab din punct de vedere al informatiilor oferite.
Falsul, pe langa titlu, adapteaza continutul articolului, il manipuleaza in directia dorita, indiferent la fapte sau surse. Emotii si sentimente precum frica, spaima sau ura sunt amplificate in mod voit de catre autorul de stiri tari.
Daca senzationalul incearca sa exagereze continutul unei stiri, falsul hiperbolizeaza, transforma totul. Se porneste de la un crampei de adevar, de la o informatie pe care toata lumea o cunoaste si pe aceasta se contruieste credibilitatea manipularii si a propagandei.
Mediul online a permis stirilor tari sa se inmulteasca incontrolabil. Daca in audiovizual avem o autoritate care vegheaza si combate dezinformarea, in mediul virtual noi, cititorii/consumatorii suntem proprii cenzori. Stirile false au parte de propriile site-uri si pagini pe retelele de socializare.
Ca in cazul oricarei stiri sunt foarte importante trei lucruri pentru o mai buna diseminare: momentul ales, autorul si modul de transmisie. Daca acesti trei factori sunt indepliniti o stire tare se raspandeste cu o viteza uimitoare, asa cum numai mediul virtual o poate face.
Repetitia obsesiva si raspandirea pe mai multe canale pot ajuta orice stire sa ajunga la cat mai multi oameni interesati si sa fie considerata a fii adevarata. Aceasta regula este aplicata cu succes atat in cazul stirilor senzationale, dar mai ales al celor false.
Romanii si stirile tari
Dupa 1989 s-a constat dezvoltarea agresiva a apetitului publicului romanesc pentru senzational si pentru stiri tari. Senzationalul si stirile false merg mana in mana, incurajate de lipsa de interes a publicului tinta de a verifica autenticitatea surselor folosite sau intentiile autorilor unor astfel de articole.
In ultimii ani implicarea politica a dus la propagarea stirilor false si transformarea acestora in adevaruri absolute.
Achizitionarea unor cotidiene sau televiziuni de catre oameni de afaceri implicati in politica, aparitia grupurilor de postaci (grupuri de oameni platiti sa posteze informatii cu un caracter propagandistic sau manipulator in mediul online) sau lideri de opinie ce servesc interesele unor importante figuri din politica au crescut raza de acoperire a stirilor false.
S-a creat astfel o mare confuzie nationala cu privire adevarul sau credibilitatea stirilor care se vehiculeaza in media si in mediul online.
Stirile, indiferent de natura lor, vor crea mereu discutii aprinse in randul celor care le consuma. Depinde doar de noi sa facem diferenta intre stirile de calitate, senzationalul de moment si daunatoarele, manipulatoarele falsuri, stirile tari.